header image
ACASĂ > BLOG > DISCURS PENTRU PATRIA MEA

DISCURS PENTRU PATRIA MEA

Posted by CristinaGazner on May 27, 2012

Întocmai cum o picătură face o gaură în piatră nu prin forţă, ci prin cădere repetată, la fel trebuie procedat cu politica prin cultură, adresată direct poporului român. Acţiunile singulare nu pot rodi decât prin repetare constantă, sprijin şi implicare!

 

Scumpii mei români,

Acum este momentul pentru ca poporul să se trezească şi să revendice ce îi aparţine. Conştientizarea culturii naţionale este un sine qua non al societăţii româneşti contemporane, care se află într-o transformare cu riscuri de accentuare a demonetizării propriei scări de valori prin acest proces accelerat de uniformizare.
Dezvoltarea conceptului de globalizare prin evoluţia mass-media şi a comunicaţiilor, a făcut ca oamenii să descopere noi metode de culturalizare.
Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor tipice acestui popor este posibilă prin sprijin material, dar nu numai. Organizarea de târguri, expoziţii, manifestări cultural-artistice atât în ţară cât şi în afara graniţelor fizice, reprezintă un punct de plecare în demararea oricărui proiect cultural.
Viaţa economică, prin structura sa actuală, permite în prezent schimbări dincolo de graniţele naţionale, utilizând cu succes interconexiunea dintre popoare prin conştientizarea unui Sine Universal.

Orice cultură constituie miza unor lupte sociale,
iar cultura şi identitatea naţională au acelaşi izvor, fiind înrădăcinate în etno-istorie, de aceea e cu neputinţă ca originea unui popor să se piardă în cultura globală de masă.

Respectul faţă de valori, loialitatea în faţa propriei istorii şi a statului ca naţiune sunt doar o parte din atributele pe care România trebuie să le ia în calcul în evoluţia sa imediată.
Politica actuală e datoare să participe la întreţinerea dezvoltării culturale, pentru un
summum bonum dedicat românilor.
Societatea actuală a ajuns în punctul din care îşi poate alege cu siguranţă calea pe care doreşte să continue evoluţia socio-cultural-politică.
Această deschidere permite mecanisme de identificare inovative în contextul socio-cultural, aducând în atenţie posibilităţi multiple de evoluţie în domenii diverse atât în plan ştiinţific cât şi în plan economic.
Astfel, vulnerabilitatea în faţa globalizării trebuie depăşită, poporului român fiindu-i necesară o transcendere a acestui proces şi o exacerbare a apartenenţei sale naţionale.
Să nu uităm că România dispune de talente tinere dornice de afirmare, dar care sunt date uitării din cauza promovării non valorilor aducătoare de venituri substanţiale.
Individul care posedă calităţi de care societatea are nevoie, va putea obţine întotdeauna mai mult decât acela care a fost binecuvântat cu un talent unic.
Talentele reale, înnăscute, sunt socotite ca fiind lipsite de posibilitatea unui profit imediat şi în conseciţă nepromovate, sfârşind în locuri de muncă nepotrivite aptidunilor pe care le au.
Într-o societate de consum, accentul este pus pe cantitatea evidentă, în detrimentul calităţii, oferindu-se aşa zise "şanse egale", ce vor da naştere unui lung şir de concurenţe inegale.

Exilul românilor este dovada vie a promovării non-talentelor în detrimentul educaţiei, bunului simţ şi a culturii naţiei române.
Exodul românesc s-a produs ca rezultat al politicilor defectuase ce au avut loc în ultimele două decenii în România, acest exil fiind consecinţa unei politici dusă în stilul
unguibus et rostro.
Politica nu se face printr-o luptă cu toate mijloacele, politica se face cu tact şi întelepciune!
Talentul nativ este un har dat de Divinitate care necesită muncă individuală dar şi spijin din partea politicienilor pentru a găsi calea de dezvoltare în favoarea evoluţiei culturale româneşti.
Scena politică din România la ora actuală etalează lipsa de etică, snobismul şi o gravă lacună din punct de vedere cultural, însă este neîntrecută în a expune legi care mai de care mai ciudate şi neavenite.

Filozoful Ronald Myles Dworkin sublinia la un moment dat:
"Într-o societate dreaptă, pot exista legi nedrepte. Omul nu are îndatoriri numai faţă de stat, trebuind să se supună legii, el are şi dreptul de a-şi asculta propria conştiinţă, atunci când aceasta intră în dispută cu îndatorirea faţă de stat. Dreptul la nesupunere faţă de lege nu poate fi negat".

Politicienii români reglementează totul prin ordonanţe de urgenţă şi un legislativ aplicat în mod eronat. Este un fapt cunoscut că existenţa mai multor legi are drept consecinţă creşterea nedreptăţilor.
De asemenea, chiar dacă democraţia prevede ca îndatorire morală a cetăţeaului respectarea legilor, asta nu înseamnă ca poporul să se lase strivit de legi care nu îi reprezintă interesele.
Bunăstarea poporului trebuie să fie legea supremă, iar bunăstarea înseamnă recunoaşterea valorilor şi cunoaşterea patrimoniului naţional. Politica dusă prin cultură este necesară pentru recunoaşterea şi asumarea patrimoniului cultural.
Întocmai cum o picătură face o gaură în piatră nu prin forţă, ci prin cădere repetată, la fel trebuie procedat cu politica prin cultură, adresată direct poporului român. Acţiunile singulare nu pot rodi decât prin repetare constantă, sprijin şi implicare!

Mulţi dintre fiii poporului român se află împrăştiaţi în lume, având o soartă comună, muncind din greu pentru alte naţii, în timp ce aristocraţii proletari post-revoluţionari îşi contruiesc palate, vile, aducând snobismul caracteristic la rang de valoare culturală. Românii din tări străine vor muri cu dorul de ţară, în timp ce politicienii români se luptă pentru interesele personale şi sporirea propriilor lor conturi. Cultura în România a ajuns o rara avis, în timp ce clasa politică românească oferă un spectacol grotesc prin apariţiile reprezentanţilor săi în mass-media.

Cultura României este ca un leu, este stindardul poporului român, dar, să nu uităm că pe leul mort îl insultă chiar şi iepurii!!! Suntem datori să schimbăm soarta culturii româneşti, pentru că ea este cea mai scumpă avere pe care o deţinem.
La fel cum u
n arbore se cunoaşte după fructe, la fel şi un popor, se recunoaşte după creaţiile talentelor sale. Să susţinem tinerele talente româneşti, deoarece ele reprezintă poporul de mâine.
A susţine cultura înseamnă a susţine viitorul României şi al celor ce vor veni după noi. Viaţa este efemeră, dar creaţia este nemuritoare!

Luptaţi scumpii mei români pentru ceea ce vă aparţine, a venit vremea să ne luăm ţara înapoi!

Cristina Gazner

Comments:

Leave a Reply



(Your email will not be publicly displayed.)


Captcha Code

Click the image to see another captcha.